luam cu noi amintirea culorii , niciodata culoare, amintirea sarutului, niciodata sarutul.este straniu dar exista un spirit al lumii care vibreaza in tot ce ne inconjoara si poarta cele mai salbatice ganduri si dorinte."Dragoste nu moare" niciodat! oare? da! cred in asta si o spun sigur, dragostea adevarata , cea eterna , ce din totdeauna care misca stelele nu moare.In lume exista si pasiune , simpla atractie fizica de 2 luni dar dragostea..."in orasul in care ploua de 2 ori pe saptamana/un batran si o batrana/ doua jucarii stricate tinandu-se de mana.." este adevarata tragoste si ea chiar nu moare.
o carte care merita citita.Amrita si Euclid, Maitrey si Allan,2 persoane , 2 destine diferite, aceeasi dragoste .ce poate fi mai crud de atat? "M-am desteptat intr-o lume de farsa si ineptie, de pacaleala si somn, de ridicol si drama." Maitrey-M. Eliade.
India a fost mereu o lume separata , greu de penetrat de orice strain estic sau vestic.o asemenea cultura devine un test de proiectie, dezvaluind mai mult din interpret decat din lucrul interpretat.Toate analizele Indiei sunt, in cele din urma autobiografice.
Eliade o transforma pe Maitrey , in romanul sau intr-o zeita a sexului sau, mai bine spus a erotismului, pentru ca ea nu are nimic cu pornografia prezenta in unele carti din ziua de azi.Viziunea sa este contenstata de anumiti indieni fiind categosita drept superioritate colonialista. In "Dragostea nu moare" ,Maitreyi devine din fata misterioasa si inaccesibila in fata pudica.Ea isi pastreaza intelepciunea din romanul lui Eliade dar si-o construieste cu mai mult stil si mai multa stima.
Din cate stiu eu romanul lui eliade incepe cu un sambure de adevar, ca o relatare a experientei lui hinduse, dar apoi toata aceasta poveste devine altceva, incompatibilitatea celor doua mari spatii culturale (orient si occident) si a celor doua mari facultati umane(mistica-ratiunea).
Totusi intre experienta lui Eliade in India cu Maitreyi si roman exista diferente, romanul fiind mai mult incadrat in fictiune.Mintea ii cam joaca feste domnului Eliade.Intr-un fel consider ca si-o imagineaza pe tanara bengaleza asa cum si-a dorit el ca ea sa fie.Faptul k el ar fi avut o aventura cu acea calatoare pe nume Jenia, prin care a incercat/ imaginat sa inchida orice gand asupra tragediei , iar a III a diferenta ar fi accea ca Maitreyi nu se culcase cu acel vanzator de fructe. Ce dovada mai buna pentru niste sentimente , poate exista decat replica ei cu "Dragostea nu moare"?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
thanx